Îmi aduc aminte cu drag de porumbul fript în jar pe care-l adoram în copilărie. Acum că mă gândesc la el, parcă îi simt aroma incomfundabilă și mirosul acela familiar, dulceag și cald. Țin minte că îl luam fierbinte din jar, atât de fierbinte încât abia îl țineam în palme și mă înfruptam din el de parcă nu mai mâncasem porumb niciodată și acela avea să fie și ultimul. Dar am mai mâncat de-atunci sute de știuleți, poate chiar mii și i-am savurat de fiecare dată cu același entuziasm, pe fiecare-n parte.
De data aceasta n-am fript porumbul în jar, ci l-am copt pe grătar până l-am rumenit frumos și i-am amplificat aroma. Cât era încă fierbinte, l-am îmbrăcat într-un strat generos de unt amestecat cu ardei iute și ierburi aromatice. Despre ierburi n-am multe de povestit, decât că le-am cules din grădina mea. Mi-ar plăcea să pot descrie în cuvinte cât de faină e combinația, dar mă tem că mi-e imposibil! Continuă să citești Porumb copt și unt aromatizat cu ierburi și ardei iute
