Simply fooding around!
Azi am avut o poftă de nestăvilit de tortilla, așa că m-am pus pe treabă. Am frământat rapid aluatul și cât timp l-am lăsat la odihnit, am preparat o cremă de ricotta cu ierburi și niște sparanghel sotat cu usturoi, că tot e sezonul dumnealui. Toată povestea a durat vreo 40 de minute și m-am ales cu 9 lipii frumoase foc și gustoase foarte (8 trebuiau să iasă, dar stau cam prost cu aritmetica, pare-se).
Continuă să citești Tortilla umplută cu cremă de ricotta și sparanghel sotat
Cottage pie este o plăcintă sărată irlandeză, preparată din carne măcinată și cartofi. Aceasta nu este nimic altceva decât o tocăniță de vită cu legume, asezonată cu sos Worcester, peste care se așează un strat generos de piure de cartofi, urmând a fi mai apoi rumenită în cuptor. Este un preparat nepretențios, dar savuros în simplitatea lui.
Eu am păstrat ideea de bază a rețetei și am transformat-o într-o plăcintă vegană, consistentă și hrănitoare, perfectă în perioada postului. Tocănița am preparat-o din ciuperci, mazăre și tofu și am acoperit-o cu un strat de piure de cartofi aromatizat cu cimbru si usturoi. Continuă să citești Cottage pie (plăcintă țărănească irlandeză) vegană
Chiar nu pot să înțeleg de ce evită lumea burta de vită. Curățată adecvat și gătită decent, această materie primă, umilă în esență, poate să se transforme într-un preparat extrem de savuros. Pe lângă că e ieftină ca braga, burta de vită este bogată în proteine enzime și vitamine. Continuă să citești Trippa alla Romana
Tagliata este o friptură de vită sau de porc, rumenită în tigaie sau pe grătar și tăiată în fâșii înainte de servire (de unde și denumirea). Îmi place să prepar tagliata din ceafă de porc pentru că este o carne mai permisivă și se lucrează ușor cu ea. În cazul de față am ținut carnea în saramură timp de o oră (fix după rețeta aceasta), am pudrat-o cu zahăr brun și am fript-o în tigaie. Poate sună un pic ciudat prezența zahărului în această ecuație, dar acesta se caramelizează în timpul preparării termice și ajută la formarea unei cruste crocante și delicioase. Continuă să citești Tagliata de porc, sos chimichurri și roșii cherry coapte
Azi vin cu o salată caldă de quinoa și fasole servită în lipie făcută-n casă, alături de un sos cremos de avocado. E un preparat vegan / de post pe cât de gustos, pe atât de hrănitor. Această salată caldă e foarte consistentă, e bogată în proteine, acizi grași nesaturați și vitamine, ceea ce o face numai bună pentru perioada postului. Continuă să citești Lipie umplută cu salată caldă de fasole și sos de avocado
Am găsit rețeta perfectă de cotlete milaneze! De ce spun că e perfectă? Pentru că minunățiile acestea au o crustă extrem de aromată și atât de crocantă, încât n-o să-ți vină să crezi că sunt coapte și nu fripe în tigaie. Carnea, fragedă și suculentă, e îmbrăcată într-o crustă aurie de pesmet făcut în casă, parmezan și cimbru. Din punctul meu de vedere, acesta e prânzul perfect: se prepară rapid, e foarte consistent și pe deasupra mai e și sănătos. Continuă să citești Cotlete milaneze coapte, sos Aïoli și salată de rucola cu roșii cherry
Chiftelele suedeze sunt un preparat originar din Suedia (doh!.. nu v-ați fi așteptat, nu-i așa?). Chifteluțele acestea savuroase sunt scufundate într-un sos alb, asezonat generos și el, la rândul lui și servite alături de un gem dulce-acrișor de merișoare de munte. Continuă să citești Chifteluţe suedeze cu găluște, zucchini și merișoare
Chilli con carne este un preparat specific bucătăriei Tex-Mex (Texas-Mexico) și nu e nimic altceva decât o delicioasă tocăniță de carne măcinată de vită, ardei iute și fasole roșie, garnisită cu ceapă verde și smântână. În general, acest preparat picant și aromat este servit alături de tortilla (lipia mexicană), cornbread (pâine de porumb) sau orez simplu. Continuă să citești Chilli con carne și orez integral
Cred că m-am plâns și cu alte ocazii de pasiunea mea pentru paste, nu-i așa? Problema este foarte simplă: dacă trec trei zile fără să fi gustat paste, se lasă cu sevraj. Obsesia mea pentru paste se trage din copilărie. Țin minte că bunica mea făcea pături imense de aluat pe care le tăia sub forma unor panglici și le servea cu mac sau cu nucă. Mai apoi am descoperit că panglicile delicioase ale bunicii mele sunt de fapt tagliatelle.
Azi vin cu o propunere: tagliatelle făcute în casă, servite cu două feluri de ragù. Primul e cel clasic, de vită și al doilea din linte, adaptat dietei vegetariene. Prima variantă este atât de gustoasă și miroase extraordinar. Varianta vegetariană e mai delicată dar în același timp, surprinzător de consistentă. De ce ar trebui să includem lintea în dietă? Pentru că are un conținut redus de grăsimi și este bogată în proteine, fibre, compexul de vit B și fier. Continuă să citești Tagliatelle (făcute în casă) cu ragù de vită / Tagliatelle (făcute în casă) cu ragù de linte
Îmi plac atât de mult prunele uscate. Aroma lor tomnatică, ușor afumată îmi aduce aminte de copilărie. Savuroasele prune uscate merg de minune cu carnea de porc, gustul lor dulce-acrișor ridicând banalul mușchiuleț la un alt nivel. Îmi place să sevesc mușchiul umplut cu prune alături de piureuri de legume de sezon (țelină, napi sau dovleac plăcintar). Pentru mine, asocierea aceasta e toamna într-o farfurie. Continuă să citești Mușchiuleţ de porc umplut cu prune uscate servit cu piure de ţelină cu pătrunjel
