Etichetă: sirop de arțar

Salată de quinoa cu rucola și ardei (vegan / de post)

Iubesc rucola, iubesc quinoa, așa că era imposibil să nu mă îndrăgostesc de o salată în care vedetele sunt taman ingredientele mai sus menționate. Când mai adaugi în ecuație cuburi de ardei gras, ceapă, semințe de pin și un dressing citric dulce-acrișor, obții un preparat de zile mari. Mai iubesc această salată pentru că are un gust absolut minunat și o cromatică fabuloasă. E consistentă, nutritivă, rapidă și foarte ușor de preparat. Pur și simplu divină!

Ingrediente (pentru 2 porții):
⦁ 100g quinoa (1/2 cană) – eu am folosit quinoa tricoloră
⦁ 240ml apă (1 cană)
⦁ 40g rucola
⦁ 1/2 ardei gras (100g)
⦁ 1/2 ceapă roșie (30g)
⦁ 1 lingură semințe de pin (10g)
⦁ 2 linguri de oțet de mere
⦁ 1 lingură ulei de măsline
⦁ 1 lingură sirop de arțar (sau mai mult, în fucție de aciditatea citricelor)
⦁ sucul și coaja unei portocale de dimensiune mică, preferabil bio (aprox. 60ml sau 4 linguri)
⦁ sucul și coaja unei jumătăți de lime, preferabil bio (prox. 15ml sau 1 lingură)
⦁ sare și piper după gust

Mod de preparare:

1. Quinoa. Am așezat quinoa într-o sită și am spălat-o sub jet de apă timp de un minut, după care am scurs-o. Am așezat-o într-o oală de sosuri, am adăugat apa și un sfert de linguriță de sare și am pus-o la fiert la foc mare, neacoperită. Când apa a început să fiarbă, am acoperit oala cu un capac și am redus focul la minimum. Am lăsat să fiarbă timp de 15 minute, după care am stins focul și am mai lăsat oala acoperită pe aragaz (cu focul stins) încă 5 minute. După cele 5 minute am afânat quinoa cu ajutorul unei furculițe. Am răsfirat quinoa pe o farfurie pentru a se răci mai rapid.

2. Muguri de pin. Între timp am luat o tigaie și am rumenit în ea mugurii de pin la foc mediu, având însă grijă să nu se ardă. I-am lăsat deoparte pentru a se răci.

3. Ardei și ceapă. Am eliminat cotorul ardeiului, l-am tăiat în fâșii, după care în cuburi egale. Am decojit ceapa și am tocat-o fin.

4. Citricele. Am ras coaja portocalei și limetei, după care le-am stors într-un bol.

5. Dressing și asamblare. Pentru a forma dressingul, am luat un bol și am amestecat oțetul cu uleiul și siropul de arțar. Am adăugat sucul și coaja citricelor și am amestecat. Am adăugat ceapa, ardeiul și rucola și am amestecat. În final am adăugat quinoa și am presărat mugurii de pin.

6. Resturi alimentare. În cazul în care rămân resturi de salată, acestea se păstrează foarte bine până la 24 de ore în frigider, acoperite cu folie de prospețime.

Sursa de inspirație: Forks over Knives, pag 62

Spaghetti din zucchini cu sos marinara – Zoodles alla Marinara (Raw Vegan)



Pastele acestea sunt minunate din patru motive mari și late (hop și rima):

  1. sunt un deliciu raw vegan, adică se prepară fără cuptor / grill / mașină de gătit, un detaliu binevenit pe canicula aceasta care încă nu dă semne de astâmpărare
  2. nefiind preparate termic, sunt o metodă excelentă de a introduce nutrienți în dietă
  3. toată treaba, de la culesul roșiei, până la așezarea nelipsitei frunze de busuioc nu durează mai mult de 15 minute
  4. august fiind, s-au copt și roșiile de grădină care dau preparatului o savoare aparte

Spiralizatorul de legume își face treaba absolut ireproșabil și ușurează munca teribil, dar dacă ai un pic de timp liber la dispoziție, el poate fi înlocuit cu un fund de lemn și un cuțit ascuțit. Dovlecelul se taie în felii late de jumătate de centimetru, după care fiecare felie se taie pe lung, în tăiței cu lățimea tot de o jumătate de centimetru. Nu spun că nu-i o treabă laborioasă, dar lipsa spiralizatorului nu m-a împiedicat niciodată să mă bucur de spaghetti de zucchini proaspete, delicioase și sănătoase. Continuă să citești Spaghetti din zucchini cu sos marinara – Zoodles alla Marinara (Raw Vegan)

Limonadă cu pepene verde (vegan / de post)

Pe căldura aceasta, minunăția asta de limonadă cu gust de vară merge fix ca o mănușă (pun intended!). Răcorește teribil, hidratează nemaipomenit și îndulcește exact atât cât trebuie. Nici nu știu ce-mi place cel mai mult la ea. Poate culoare hipnotică. Sau aroma inconfundabilă de pepene verde. Sau poate faptul că e gata în câteva minuțele.

Mare parte din dulceața limonadei e asigurată de pepenele verde. Dacă nimeresc un bostan extra-copt și extra-dulce, de multe ori nici nu mai adaug edulcolant. Eu o prepar raw vegan, așa că dacă pepenele nu mi se pare suficient de dulce, îndulcesc limonada cu puțin sirop de arțar, dar la fel de bine se poate îndulci cu zahăr sau miere. La final o servesc în borcane mari, umplute cu gheață și frunze de mentă, pentru un plus de prospețime și o savurez tolănită la umbra copacului din grădină. Continuă să citești Limonadă cu pepene verde (vegan / de post)