ou Archives - vespresso

Salată de sparanghel cu ou și ricotta

Am dezvoltat un soi de obsesie pentru această minunată salată de sparanghel cu ou și ricotta. Aș putea-o savura zilnic și știu că nu m-ar plictisi din punct de vedere gustativ. E minunat cum o mână de ingrediente simple pot crea o rețetă atât de savuroasă. Această salată estivală nu ia mai mult de 20 de minute, e deosebit de gustoasă și surprinzător de consistentă. Se prepară simplu de tot, sparanghelul se blanșează pentru a-și păstra culoarea vibrantă, fulgii de migdale se rumenesc în tigaie pentru a-și accentua aroma iar ouăle se fierb după bunul plac al fiecăruia. Toate aceste minuni se îmbracă într-un dressing catifelat de muștar și ceapă verde, după care se devorează fără regrete, așa, direct din vasul de preparare.

Ingrediente (pentru 2-3 porții):

500g sparanghel
50g ricotta (eu am folosit o variantă mai puțin umedă)
20g fulgi de migdale (sau nuci)
2 ouă mari

pentru dressing:

1 ceapă verde tocată fin (1 lingură)
1/2 lingură muștar
1 linguriță miere
2 linguri ulei de nucă (sau orice alt ulei vegetal cu gust neutru)
2 linguri suc de lămâie
sare după gust

Mod de preparare:

Curățarea sparanghelului. Am tăiat partea lemnoasă (cam 7cm de la capăt) a tijelor se sparanghel, după care cu un peeler pentru legume am curățat fiecare tijă.
Blanșarea sparanghelului. Am pus la fiert 2l de apă. Când apa a început să fiarbă am adăugat 1 lingură de sare. Am adăugat tijele de sparanghel și le-am fiert timp de 2 minute. Între timp am pregătit un vas cu apă rece în care am adăugat vreo 10 cuburi de gheață. După cele 60 de secunde am scos sparanghelul cu ajutorul unei palete și l-am așezat rapid în bolul cu apă foarte rece. Când s-a răcit complet l-am scos din apă și l-am așezat pe un șervet absorbant.
Ouă. În apa clocotită în care a fiert sparanghelul am așezat cele 2 ouă. Am fiert ouăle timp de 10 minute. Le-am scos în acelaș bol cu apă rece (folosit în cazul sparanghelului), le-am lăsat să se răcească timp de vreo 5 minute, după care le-am decojit.
Migdale. Între timp am luat o tigaie și am rumenit în ea fulgii de migdale la foc mediu, având însă grijă să nu se ardă.
Ceapă verde. Am spălat ceapa verde și am tocat-o fin.
Dressing și asamblare. Pentru a forma dressingul, am luat un bol și am amestecat ceapa verde cu muștarul și mierea. Am am adăugat uleiul în fir subțire, amestecând încontinuu cu ajutorul unui tel. La final am incorporat zeama de lămâie. Peste dressing am adăugat sparanghelul (tăiat în 2 – 3 bastonașe), migdalele și ricotta sfărâmată. Am amestecat ușor și am așezonat cu sare. Am garnisit salata cu sferturi de ou.
Resturi alimentare. În cazul în care rămân resturi de salată, aceasta se păstrează foarte bine până la 2 zile în frigider, acoperită cu folie de prospețime.

Sursa de inspirație: www.gourmettraveller.com

Acadele crocante din aripi de pui cu sos picant de roșii (chicken lollipops)

Acadelele din aripi de pui sunt întotdeauna o idee bună, fie că sunt servite ca și aperitiv, gustare sau fel principal. Sub crusta lor crocantă se ascunde o carne fragedă, suculentă și aromată. E un preparat necostisitor, cu ingrediente la-ndemână și foarte apreciat, mai ales în rândul piticilor!

Prepar foarte des acadele din aripioare și de fiecare dată folosesc doar ciocănelele (partea superioară a aripii, cea cu un singur os). În general le marinez cu un amestec de suc și coajă de lămâie, salvie și usturoi și le las la frăgezit și aromatizat peste noapte. Așa am făcut și de data aceasta și am obținut niște acadele foarte fragede și tare simpatice, pe care le-am servit alături de un sos de roșii și chilli făcut în casă.

Acadele din aripi de pui

Ingrediente (pentru 6 porții):

12 ciocănele de aripi
¼ cană făină
½ cană pesmet
1 ou
1 lingură lapte
¼ linguriță sare
¼ linguriță piper

pentru marinadă

1 lingură ulei de măsline
zeama și sucul unei jumătăți de lămâie
1 linguriță zahăr brun pudră
3 căței de usturoi zdrobiți
7 frunze de salvie
½ linguriță sare de mare
¼ linguriță piperMod de preparare:
1. Am preparat marinada amestecând ingredientele menționate mai sus.
2. Am pregătit ciocănelele. Am făcut o incizie de jur împrejurul osului la 1 cm de capătul aripioarei, tăind atât pielea cât și tendoanele. Am împins carnea spre capătul superior al aripii, folosindu-mă de un cuțit de legume pentru a curăța osul. Am rulat carnea peste piele, ]n felul acesta obținând o sferă cu carnea la exterior și pielea la interior (poze).
3. Am pus aripioarele în bolul cu marinadă și am amestecat pentru a se acoperi uniform cu amestecul de lămâie și ulei de măsline, după care le-am așezat într-o pungă și le-am așezat în frigider pentru minim 4 ore (peste noapte, în cazul meu).
4. După ce aripioarele s-au marinat, am luat 3 boluri; în primul am pus făina, în al doilea pesmetul și în al treilea am bătut oul împreună cu laptele,sarea și piperul.
5. Am trecut aripioarele prin făină, ou bătut și pesmet (poză).
6. Le-am prăjit în baie de ulei încins la 170°C timp de 7-8 minute, până când s-au rumenit (în momentul în care am înțepat o aripioară cu o furculiță, lichidul care a ieșit era clar).
7. Le-am așezat pe un șervețel absorbant și le-am servit alături de sosul de roșii.
Sos de roșii și chilli
Ingrediente (pentru 6 porții):
- 1 lingură ulei de măsline
- 1 ceapă
- ½ morcov (15g)
- ½ tijă de apio (15g)
- 2 căței de usturoi
- 1 ardei iute
- 30 ml vin roșu sec
- 1 conservă de roșii (400g)
- 1 frunză de dafin
- 1 linguriță de cimbru tocat
- 1 linguriță de zahăr brun
- ¼ linguriță sare de mare
- ¼ linguriță piper
Mod de preparare:
1. Am curățat legumele și le-am tocat mărunt.
2. Într-o oală încăpătoare am pus uleiul de măsline la încins. Am adăugat ceapa tăiată solzi și cubulețele de morcov, apio și ardeiul iute tocat mărunt; le-am călit la foc mediu până când ceapa a devenit translucidă (vreo 5 minute).
3. Am adăugat usturoiul, frunzele de dafin și cimbrul și am amestecat timp de 1 minut.
4. Am adăugat vinul și am amestecat până când lichidul s-a redus la jumătate.
5. Am adăugat roșiile, am redus focul la minim și am lăsat să fiarbă sosul (neacoperit) timp de 30-40 de minute, până când devenise foarte gros.
6. La final am scos frunza de dafin, am adăugat zahărul, sarea și piperul și l-am pasat cu ajutorul uni blender.
7. Am servit acadelele la temperatura camerei, pe farfurii de desert pe care le-am „pictat” cu sosul de roșii și chili.

Supă de roșii cu cârnați și ouă poșate

Supa de roșii cu cârnați și ouă poșate, o supă pe cât de rustică, pe atât de gustoasă. E supa copilăriei mele, e supa dimineților cu „roșu-n gât”, e supa de dinainte de teme și supa zilelor dulci de vacanță. E o supă a contrastelor, sucul de roșii parfumat cu busuioc proaspăt se împletește cu aroma cârnatului afumat, iar geometria perfectă a lășcuțelor de casă întregește frumusețea imperfectă a oului poșat.

Îmi place supa de roșii cu cârnați și ouă poșate pentru că:

e pur și simplu delicioasă, e consistentă și parfumată
e gata în 30 de minute
se prepară, practic, singură
presupune vreo 5 ingrediente, toate la-ndemână
merge nemaipomenit pe tot parcursul anului

Continuă să citești Supă de roșii cu cârnați și ouă poșate

French Toast din pâine integrală

French Toast (frigănele dulci, pâine cu ou, pâine pane sau Pain Perdu) este un preparat absolut divin. În esență, nu-i nimic altceva decât niște felii de pâine veche de-o zi scufundate într-un amestec de ou și lapte aromat cu scorțișoară, prăjite la foc domol în unt, garnisite cu miere și fructe proaspete și savurate la mic dejun. Prepar această minunăție de fiecare dată când mă pricopsesc cu pâine veche pe care parcă nu mă lasă sufletul s-o arunc. Mi se pare fascinat modul în care un ingredient indezirabil, asociat cu alte două trei ingredient banale, se metamorfozează în ceva sublim.

Pentru acest preparat am folosit cam orice tip de pâine, de la cea albă, la cea integrală, focaccia, ciabatta, cozonac, babka sau challah. Cel mai des folosesc pâine integrală veche de două zile, pe care o înmoi într-un amestec de lapte, ou și zahăr brun aromatizat cu vanilie, nucșoară și scorțișoară. Pâinea veche dă preparatului o consistență nemaipomenită; nu-i capăt de țară nici dacă pâinea-i proaspătă, nu-i nevoie să aștepți două zile până când dumneaei catadicsește să se usuce, o poți deshidrata în cuptorul încins timp de vreo 10 minute. Astea fiind spune, hai să ne apucăm de treabă! Continuă să citești French Toast din pâine integrală

Lășcuțe (paste de casă pătrățele)

Lășcuțele sunt pastele adorabile pe care le punea bunica mea (și multe alte bunici din Ardeal) în supă. Lășcuțele sunt niște pătrățele cu latura nu mai mare de 5 milimetri și sunt absolut minunate în supa de roșii sau de fasole. Sunt extrem de ușor de făcut, nu necesită decât făină, ou, sare și un strop de timp liber. Un sucitor și un cuțit ascuțit. Doar de atât ai nevoie pentru a le prepara. Eu le usuc peste noapte și, odată deshidratate, mă bucur de ele săptămâni în șir.

Pentru a le prepara folosesc făină albă tip 000, ouă de găină sau rață și sare de Himalaya. Lăscuțele (de altfel pastele în general) sunt absolut delicioase și cu ouă de găină, dar ouăle de rață elevează preparatul. Ouăle de rață sunt mai bogate în grăsimi, ceea ce influențează atât gustul, cât și textura pastelor. Raportat la oul de găină, oul de rață are un gălbenuș mai mare, ceea ce automat face ca aluatul să aibă o culoarea mai vibrantă. Continuă să citești Lășcuțe (paste de casă pătrățele)

Pâine naan

Naan (= pâine, în limba indiană) este mai exact o lipie preparată cu drojdie,
coaptă pe într-un cuptor de lut (tandoor) iar apoi unsă cu ghee, o varietate de unt clarifiat. Pâinicile acestea sunt de departe lipiile mele preferate, pe lângă faptul că sunt adorabile, mai sunt și extrem de gustoase și se și prepară ușor, din ingrediente la îndemână. Timpul de preparare propriu-zisă este scurt, amesteci ingredientele, frămânți câteva minute, porționezi, întinzi cu sucitorul și coci. Preparându-se cu drojdie, au nevoie de un anume timp de dospire între pașii enumerați anterior, dar aluatul crește singur, nu trebuie să-i porți tu de grijă. Timpul de așteptare e de o oră și jumătate, chiar două, depinde de temperatura mediului ambiant, dar, crede-mă, merită fiecare minut alocat. Rezultatul e minunat, pâine e aerată, elastică, cu aromă surprinzătoare de unt și semințe de susan rumenite, o pâine situată la linia aceea fină și foarte greu de atins între rustic și sofisticat. Continuă să citești Pâine naan

Chiftele de zucchini și telemea

Am crescut într-o familie mare amatoare de carne (ca să mă exprim elegant), iar gândul că baza unor chiftele ar putea fi și vegetală era de neconceput. Eu încerc din răsputeri să rup cercul acesta vicios și să introduc cât mai multe legume și fructe în dietă, oricând și sub orice formă. Așa am găsit rețeta aceasta de chiftele de zucchini și telemea, o rețetă nesperat de gustoasă și hrănitoare. Chiftelele acestea se modelează în mingiuțe, se aplatizează și se coc în cuptor, la foc mare. În felul acesta ele prind o crustă crocantă care ascunde în interior un amestec cremos și aromat. N-are rost să o lungesc, chiftelele acestea minunate intră în categoria rețetelor obligatorii de preparat vara! Continuă să citești Chiftele de zucchini și telemea

Tartă cu cireșe

Îmi plac la nebunie cireșele de iunie, cu textura lor cărnoasă și dulceața lor
adictivă. Sunt fructele mele preferate. Sunt perfecte ca și desert, în salate sau în diferite dulciuri, dar mâncate direct din copac sunt parcă și mai bune. Au gust de copilărie.

Cu dorul de copilărie în suflet și cu glicemia la pământ, în dimineața aceasta m-am încumetat să coc o tartă cu cireșe proaspete. Cu toate că e o tartă dulce, crusta am preparat-o doar din făină, unt, ou și sare (pâte à foncer), fără niciun strop de zahăr. Îmi place foarte mult contastul dintre crusta ușor sărată și umplutura dulce. Tarta aceasta are 3 componente: crusta fragedă, cireșele glasate cu un sirop divin de zahăr brun și lichior de cafea și o cremă de frișcă și ou. Îți spun sincer, niciodată n-am mâncat vreo tartă mai bună! Continuă să citești Tartă cu cireșe

Supă de mazăre cu găluște

Supa de mazăre e supa mea preferată. N-oi fi eu o mare devoratoare de supe/ciorbe, dar de supa de mazăre cu găluște sunt îndrăgostită iremediabil. Mi-e tare dragă, cu atât mai mult cu cât era supa-semnătură a bunicii mele. În luna mai, atunci când mazărea e vedeta sezonului, nu-mi lipsește supa aceasta din frigider nici mie. O prepar dacă nu zilnic, atunci măcar o dată la două zile. Sincer, e singurul preparat pe care l-aș putea consuma în fiecare zi a anului.

E o supă atât de gustoasă și de consistentă, chiar dacă e compusă din vreo 5 ingrediente, toate primăvăratice. Supa, în sine, se prepară extrem de ușor. Se sotează niște legume fragede în ulei de măsline, se acoperă cu apă și se lasă la fiet. Nici prepararea găluștelor de făină nu-i mare filozofie. Primele două, trei se fac mai greu, după care treaba merge ca unsă. Poate că sunt subiectivă, dar supa aceasta e supa perfectă! Continuă să citești Supă de mazăre cu găluște

Brioșe cu căpșuni și glazură de miere și vanilie

Azi vin cu cele mai bune brioșe pe care le-am gustat vreodată: brioșe cu căpșuni și banane, glazurate cu cremă de miere și vanilie. Prin gustat a se citi înfulecat juma’ de tavă, să ne-nțelegem. Sunt pur și simplu adictive. În cazul în care sună pretențios și laborios, te asigur că e printre cele mai ușoare deserturi pe care le vei încerca vreodată. În cazul în care sună divin, ai cea mai mare dreptate. Sunt incredibil de fragede și parfumate și merg de minune la mic dejun. În cazul în care vrei să le faci mai festive, îți recomad să le glazurezi cu crema aceasta de miere, o cremă extrem de savuroasă și foarte sănătoasă.

Mbon, acum că ți-am trezit curiozitatea, o să merg cu confesiunile până la capăt. Brioșele acestea nu conțin nicio urmă de produs lactat, nici ele și nici crema mătăsoasă ce le acoperă. Brioșele au în componența lor făină, zahăr brun, ouă, banane, căpșuni și ulei de măsline iar crema e făcută din miere, ulei de cocos și extract de vanilie. Atât. Continuă să citești Brioșe cu căpșuni și glazură de miere și vanilie