Salată de sparanghel cu ou și ricotta

Am dezvoltat un soi de obsesie pentru această minunată salată de sparanghel cu ou și ricotta. Aș putea-o savura zilnic și știu că nu m-ar plictisi din punct de vedere gustativ. E minunat cum o mână de ingrediente simple pot crea o rețetă atât de savuroasă. Această salată estivală nu ia mai mult de 20 de minute, e deosebit de gustoasă și surprinzător de consistentă. Se prepară simplu de tot, sparanghelul se blanșează pentru a-și păstra culoarea vibrantă, fulgii de migdale se rumenesc în tigaie pentru a-și accentua aroma iar ouăle se fierb după bunul plac al fiecăruia. Toate aceste minuni se îmbracă într-un dressing catifelat de muștar și ceapă verde, după care se devorează fără regrete, așa, direct din vasul de preparare.

Ingrediente (pentru 2-3 porții):

  • 500g sparanghel
  • 50g ricotta (eu am folosit o variantă mai puțin umedă)
  • 20g fulgi de migdale (sau nuci)
  • 2 ouă mari

pentru dressing:

  • 1 ceapă verde tocată fin (1 lingură)
  • 1/2 lingură muștar
  • 1 linguriță miere
  • 2 linguri ulei de nucă (sau orice alt ulei vegetal cu gust neutru)
  • 2 linguri suc de lămâie
  • sare după gust

Mod de preparare:

  1. Curățarea sparanghelului. Am tăiat partea lemnoasă (cam 7cm de la capăt) a tijelor se sparanghel, după care cu un peeler pentru legume am curățat fiecare tijă.
  2. Blanșarea sparanghelului. Am pus la fiert 2l de apă. Când apa a început să fiarbă am adăugat 1 lingură de sare. Am adăugat tijele de sparanghel și le-am fiert timp de 2 minute. Între timp am pregătit un vas cu apă rece în care am adăugat vreo 10 cuburi de gheață. După cele 60 de secunde am scos sparanghelul cu ajutorul unei palete și l-am așezat rapid în bolul cu apă foarte rece. Când s-a răcit complet l-am scos din apă și l-am așezat pe un șervet absorbant.
  3. Ouă. În apa clocotită în care a fiert sparanghelul am așezat cele 2 ouă. Am fiert ouăle timp de 10 minute. Le-am scos în acelaș bol cu apă rece (folosit în cazul sparanghelului), le-am lăsat să se răcească timp de vreo 5 minute, după care le-am decojit.
  4. Migdale. Între timp am luat o tigaie și am rumenit în ea fulgii de migdale la foc mediu, având însă grijă să nu se ardă.
  5. Ceapă verde. Am spălat ceapa verde și am tocat-o fin.
  6. Dressing și asamblare. Pentru a forma dressingul, am luat un bol și am amestecat ceapa verde cu muștarul și mierea. Am am adăugat uleiul în fir subțire, amestecând încontinuu cu ajutorul unui tel. La final am incorporat zeama de lămâie. Peste dressing am adăugat sparanghelul (tăiat în 2 – 3 bastonașe), migdalele și ricotta sfărâmată. Am amestecat ușor și am așezonat cu sare. Am garnisit salata cu sferturi de ou.
  7. Resturi alimentare. În cazul în care rămân resturi de salată, aceasta se păstrează foarte bine până la 2 zile în frigider, acoperită cu folie de prospețime.

Sursa de inspirație: www.gourmettraveller.com

Salată de quinoa cu morcov, migdale și merișoare (vegan / de post)

Îmi plouă-n gură numai când mă gândesc la salata aceasta, la gustul ei minunat, la culorile ei primăvăratice, la texturile ei contrastante. Fără îndoială, e cea mai bună salată pe care am încercat-o vreodată, nu-i numai aspectuoasă, ci și deosebit de gustoasă. Se întâmplă niște treburi tare interesante în farfuria aceasta cu salată, aroma discretă de nucă a semințelor de quinoa e amplificată de fulgii rumeni de migdale, iar gustul proaspăt al morcovului se potrivește ca o mănușă cu dulceața merișoarelor. Un adevărat festin!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 100g semințe de quinoa (1/2 cană)
  • 120ml apă (1 cană)
  • 1 morcov mediu (50g)
  • 20g fulgi de migdale
  • 40g merișoare confiate
  • 2 fire de ceapă verde
  • 1 lingură de pătrunjel tocat
  • 2 linguri suc de lămâie
  • 2 linguri ulei cu gust neutru (floarea-soarelui, rapiță)
  • sare și piper după gust

Mod de preparare:

  1. Quinoa. Am așezat quinoa într-o sită și am spălat-o sub jet de apă timp de un minut, după care am scurs-o. Am așezat-o într-o oală de sosuri, am adăugat apa și un sfert de linguriță de sare și am pus-o la fiert la foc mare, neacoperită. Când apa a început să fiarbă, am acoperit oala cu un capac și am redus focul la minimum. Am lăsat să fiarbă timp de 15 minute, după care am stins focul și am mai lăsat oala acoperită pe aragaz (cu focul stins) încă 5 minute. După cele 5 minute am afânat quinoa cu ajutorul unei furculițe.
  2. Migdale. Între timp am luat o tigaie și am rumenit în ea fulgii de migdale la foc mediu, având însă grijă să nu se ardă.
  3. Morcov, ceapă, merișoare, pătrunjel. Am curățat morcovul cu ajutorul unui peeler de legume, după care l-am dat pe răzătoare. Am luat firele de ceapă verde și le-am tocat rondele. Am înjumătățit merișoarele. Am spălat pătrunjelul, l-am uscat cu ajuorul unui prosop de hârtie, după care l-am tocat fin.
  4. Dressing și asamblare. Pentru a forma dressingul, am luat un bol și am amestecat zeama de lămâie cu uleiul și pătrunjelul tocat. Am luat un bol încăpător și am așezat în el quinoa afânată. Peste ea am adăugat morcovul, ceapa verde, merișoarele și migdalele. Deasupra am turnat dressingul, am amestecat și am asezonat cu sare și piper.
  5. Resturi alimentare. În cazul în care rămân resturi de salată, aceasta se păstrează foarte bine până la 2 zile în frigider, acoperită cu folie de prospețime.
    Sursa de inspirație: www.bettycrocker.com

Crumble cu cireșe și migdale

Pur și simplu n-am chef de simetrii, geometrii și finisaje, câteodată. Am momente când o plăcintă trântită haotic într-o farfurie albă îmi creează o stare de extaz, de satisfacție deplină, cum nicio altă perfecțiune nu mi-ar putea vreodată oferi. În acele momente nu-mi rămâne altceva de făcut decât să prepar un crumble.

Crumble-ul nu-i nimic altceva decât un strat generos de fructe de sezon, acoperit cu nonșalanță de un amestec sfărâmicios de făină și unt rece. Fructele se gătesc lent în sucul lor propriu, creând un sos aromat, parfumat și mătăsos, în timp ce crusta sfărâmicioasă se rumenește frumos. Nu-i cel mai estetic desert din lume, cu asta sunt de acord, dar gustul e unul pur si simplu divin. Pentru această variantă de crumble am ales cireșe pietroase de iunie, pe care le-am asezonat cu apă de trandafiri (la fel de bine mergea și extractul de vanilie sau migdale), după care le-am acoperit cu un strat generos de unt, făină, zahăr brun și fulgi de migdale. O nebunie curată! Continuă să citești Crumble cu cireșe și migdale