Fursecurile cu fulgi de ciocolată sunt întotdeuna o idee bună, nu-i așa? Întotdeuna! La mic dejun, la prânz, la cină, ba și între mese, ca să știm o treabă. Plăcându-mi atât de mult fursecurile, îți dai seama c-am încercat o sumedenie de rețete, în speranța că le voi găsi odată ș-odată pe cele perfecte. Acum un an m-am oprit din căutat și de atunci pregătesc fursecurile acestea cel puțin de două ori pe lună. Cred că-i un semn bun!

Culmea, cele mai bune fursecuri pe care le-am gustat vreodată sunt vegane. Nu tu unt, nu tu ouă. Și totuși au acea crustă crocantă clasică și miezul acela pufos, adictiv. Sunt pline de bucățele de ciocolată neagră care echilibrează aroma dulceagă a fulgilor și a uleiului de cocos. Mai are rost să-ți mai spun că se fac în 20 de minute?

Ingrediente (pentru 12 fursecuri):

• ¼ cană + 2 linguri zahăr brun Muscovado
• ¼ cană ulei de cocos la temperatura camerei (nu topit)
• ¼ cană lapte de migdale călduț (se poate înlocui cu lapte de soia/orez/caju)
• ½ linguriță extract de vanilie
• 1 cană făină albă de patiserie
• 2 linguri fulgi de cocos
• ¼ linguriță bicarbonat de sodiu
• ¼ linguriță praf de copt
• ¼ linguriță sare
• 40g ciocolată neagră tăiată în bucățele (poză)
  

Mod de preparare:

1. Într-un bol am amestecat ingredientele uscate: făina, fulgii de cocos, sarea, bicarbonatul de sodiu și praful de copt.
2. Într-un bol mai mare am amestecat uleiul de cocos și zahărul până a rezultat o pastă omogenă. Am adăugat laptele călduț și extractul de vanilie și am omogenizat cu ajutorul mixerului.
3. Peste compoziția cremoasă de ulei, zahăr și lapte am adăugat ingredientele uscate și am amestecat cu mixerul încă vreo 10 secunde (în momentul acela compoziția părea reltiv uscată) – poză. Am adăugat fulgii de ciocolată și am format o minge de aluat cu mâinile.
4. Am format 12 mingiuțe de aluat, le-am așezat pe o tavă tapetată cu hârtie pergamentată și le-am aplatizat cu degetele.
5. Le-am copt în cuptorul preîncălzit la 350°F/175°C (treapta 4) pentru 10-12 minute. Ele sunt coapte atunci când baza și marginile sunt aurii dar suprafața este încă moale la atingere.
6. Le-am răcit pe grătar și le-am depozitat într-un borcan închis ermetic.

Notă:

1. În momentul în care omogenizezi laptele cu uleiul și zahărul (pasul 2) există riscul ca amestecul să se separe (“să se taie”), de aceea e de preferat ca laptele să fie călduț. Am pățit și eu de căteva ori dar am observant că nu influentează în niciun fel rezultatul final.
2. Uleiul de cocos trebuie să fie la temperature camerei și nu topit.
3. Cana pe care o folosesc are un volum de 250ml, lingura are 15ml și lingurița are 5ml.
   Sursa de inspirație: www.dailyrebecca.com